“Niciodată n-am putut uita privirea Sfântului Ioan de la Schitul Prodromu! Tristețe și mâhnire are-n ochi, dar nici mânia parcă nu-i este străină…
Grecii spun că inițial nu a fost pictat astfel și că Sfântul s-ar fi încruntat pe la 1821, după represaliile turcilor asupra eteriștilor. Care eteriști s-ar fi ascuns și pe la schitul românesc, iar când osmanii au intrat în paraclis, au și început să tragă înspre altar, de frică să nu fie vreun grec acuns dupa iconostas. Atunci s-ar fi încruntat Sfântul Ioan Înaintemergatorul și și-ar fi modificat și căutătura, fiindcă el se afla în stânga altarului, iar turcii care l-au supărat intraseră pe ușa ce se deschidea la mijlocul laturii de apus. Și există mărturii ale bătrânilor de la Marea Lavra care spun că le-ar fi întors turcilor și gloanțele trase, încât cei scăpați de moarte au luat-o la sănătoasa, lăsând și schitul în bună pace.
View original post 180 more words