Beneficiu, comision, şperţ şi bacşiş
Se cheamă, dacă nu ne înşelăm, beneficiu, un adaos legitim la costul de producţie al mărfurilor, trecute din magazie în magazin. Îndată ce un ou părăseşte găina, valoarea lui e încărcată cu sporul legitim, o dată, de două ori, de patru ori, după numărul negustorilor care-şi strecoară unul altuia mingea găinii. Adeseori oul rămîne numai ca un pretext derizoriu al operaţiilor succesive, şi din ştiinţa instinctivă a găinii iese opera economiei politice, gîndită, documentată, verificată: finanţe, bancă, tarife, capital, doctorate, catedre şi însăşi politica, doctrina şi idealurile sociale datoresc imens de mult acelui birlic neglijabil, ce se cheamă tîrtiţă şi cotcodacului galinaceu.
Dar ce e comisionul?
Aici, începe parcă, să lipsească marfa, iar comisionul se comportă ca un compliment indirect, ca o paranteză, ca un viitor al treilea sau al patrulea, al cărui sens nu se mai percepe lesne în gramatica…
View original post 447 more words
lenalina 