Izvorul primãverii – imagine Nicolae Grigorescu ” Primãvara”


Izvorul primãverii - imagine Nicolae Grigorescu

Trezitu-m-am
Din iarna necuvântului
Si-nfioratã, cu ochi uimiti
Piveam
Cum mugurii primãverii
Icolteau
Pe-un picior de plai,
Pe-o gurã de rai….

Un ghem de luminã,
Un bulgãr de soare,
Cuvântul iesi
Intrupânduse-n culoare,
In iarbã, in flori,
In fluturi si-n gâze
Si mai târziu,
Fericit si-mplinit,
Fiintã si in mine
Pentru o fractiune
De timp
Aducându-mi
Roua gândului,
Surâsul pãmântului
Inflorind primãvara.

Iar eu mã petrecui
Fericitã toatã vara.

Când toamna veni,
Mi-am adunat holdele
De spice aurii
Si frunzele rosii
Ale pãdurii virgine
Si fructele coapte ale
Sofiei
Curgând intelepciunea
Ca mierea din fagurii
Gândurilor Tale.

Tãcerea veni
Ninsã
In albul luminii de iarnã,
Iar inima mea
Ca o ranã sângerândã
Picura viatã in
Pãmântu-nghetat.

Si dupã toate acestea,
Când credeam
C-am trecut in nefiintã,
Veni iar primãvara
Si iarna a oftat.

Cuvântul rostind
Pentru intâia datã
Numele,
Asternut precum zãpada,
Ca o cunoastere de sine
Si topindu-se iar
In lumina necreatã
A Dragostei divine.

Image | This entry was posted in proprii si personale. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s