Joi, 1 aprilie 1993
Nu ştiu cum s-a făcut c-am uitat de a mai consemna cîte ceva aici, cum mi-am propus. Se văd efectele bătrîneţii. În acest timp am căutat să mă mîngîi cu gîndul că totul merge bine. Adică ne căutăm de treaba noastră. În realitate, nu-i chiar aşa. Ne momesc gîndurile, firea ne tulbură în fel şi chip. Dacă ne gîndim la petrecerea părinţilor din trecut, ne speriem de ce facem astăzi. În mănăstire parcă nu mai este acea căutare a mîntuirii prin ascultare. Foarte uşor se uită de ceea ce n-ar trebui uitat. Pe bietul călugăr îl ispiteşte diavolul cum doreşte: prin neascultare, prin lenevire, mîncare cît mai bună şi de cîteva ori pe zi, graba la hirotonie şi cîte alte neajunsuri. Apoi nestatornicia, uşurătatea, petrecerea cu prietenii, procurări de lucruri, care mai tare te încurcă în chilie şi altele, că…
View original post 265 more words
