…cât de rău mă doare dorul …


Raza de lumina

Tu mi-ai adus aminte cât de rău doare dorul…
Cântându-mi uneori din depărtarea ta de dincolo de răsărit…
Când tu taci apune glasul păsărilor printre frunze
Si mi se asterne toamna peste tâmple.
Vreau liniste, să-mi pot auzi muzica nescrisă încă 
Dar deja auzită de tine…
Voi astepta cuminte să mi te-aducă gândul 
Mai aproape cu fiecare strop de ploaie din ziua mea;
Voi astepta să-ti aud respiratia sacadată
Apropiindu-se de prima atingere a buzelor,
Dincolo de foile cortului, ale lumii si ale visului…
Si -ti spun…mi-era atât de dor să mă doară pieptul la fiecare respiratie…
Să nu pot să fac un pas fără să te văd oglindit
Într-o petală de floare
Sau într-o adiere de vânt
Mă durea atât de tare că uitasem să simt vara din mine
Tu mi-ai adus aminte…
…cât de rău mă doare dorul …
asa că mă încrunt, mă ridic si fug 
Să…

View original post 43 more words

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s