Psalmul 103 al lui David


Psalmul 103 al lui David

1. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 2. Întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca ş i cu o haină; 3. Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; 4. Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor; 5. Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc; 6. Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului. 7. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea lui; peste munţi vor sta ape. 8. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa. 9. Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele. 10. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să acopere pământul. 11. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor vor trece ape; 12. Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli. 13. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas. 14. Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va sătura pământul. 15. Cel ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba oamenilor; 16. Ca să scoată pâine din pământ şi vinul veseleşte inima omului; 17. Ca să veselească faţa cu untdelemn şi pâinea inima omului o întăreşte. 18. Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo păsările îşi vor face cuib. 19. Locaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost cerbilor stâncile scăpare iepurilor. 20. Făcut-ai luna spre vremi, soarele şi-a cunoscut apusul său. 21. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele pădurii; 22. Puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor. 23. Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca. 24. Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara. 25. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta. 26. Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr, vietăţi mici şi mari. 27. Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea. 28. Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme. 29. Dându-le Tu lor, vor aduna, deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăţi; 30. Dar întorcându-ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce. 31. Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului. 32. Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale. 33. Cel ce caută spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munţi şi fumegă. 34. Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi. 35. Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul. 36. Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.

Image | This entry was posted in despre psalmi, Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s