Category Archives: citate din autori favoriti/favourite quotes

Respirãri – Nichita Stãnescu


“Adevarul este scris. El exista si este scris. El isi asteapta numai cititorii” (din “Asta este! (O suta cinzeci si sase de batai peminut)”) “Sfant in om este sentimentul. El este in om si in afara lui in acelasi timp. … Continue reading

Advertisement

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes, Uncategorized | Leave a comment

sfaturi duhovnicesti


sfaturi duhovnicesti

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes | Leave a comment

Despre falsa smerenie


Despre falsa smerenie

http://referat.clopotel.ro/Despre_smerenie-13853.html-sursa articolului de mail jos

Ce se intelege prin smerenie si care sunt dezastrele mandriei?

– Smerenia este arta care te trimite la tine, sa stai cu tine, smerit in tine. Procesul care a randuit intreaga stare de lucruri, soarta intregii creatii a lui Dumnezeu si care a fost facut printr-un act de mare smerenie, infricosandu-se ingerii si toate puterile ceresti, este intruparea Mantuitorului. Sigur, Dumnezeu fiind, va inchipuiti ce pogora mant, dincolo de orice putere de intelegere, a facut, pentru a lua chip de om.

Actul asta era necesar sa se faca, pentru ca, printr-un act de mandrie nesabuit, Lucifer a pretins ca este Dumnezeu, ca ar fi vrut sa fie Dumnezeu. Si numai prin doua cuvinte: ?Eu sunt…” – atat a zis satana. Ar fi vrut sa zica: Eu sunt Cel Ce sunt, adica Dumnezeu. Dar a cazut. Si va inchipuiti, s-a pedepsit in forma cea mai grozava si mai cumplita. Ca spune intr-un loc: ?Daca ai vedea un drac in adevarata lui uraciune, n-ai putea rezista sa nu mori”. Se mai spune despre o sfanta, Ecaterina, ca a vazut un drac, dar nu in adevarata lui uraciune. Si a preferat sa mearga toata viata pe jar, numai sa nu mai vada. Va inchipuiti, atat e de grozav si de urat. Lumea isi inchipuie ca acolo, in suferinte, in iad, va fi tot o conjunctura posibila, dialogala, nu-stiu-ce. Nu! Una dintre marile suferinte de acolo este si vederea dracilor!

Deci a fost necesar ca Mantuitorul sa se smereasca. Pentru ca smerenia este singura forta care poate elibera orice suflet si orice popor, in toata creatia lui Dumnezeu. Bunaoara, noi, ca sa putem fi alaturi de Hristos, trebuie sa purtam aceiasi identitate. Daca El s-a smerit, El, Care a facut cerul si pamantul si Care a facut tot ce exista, sigur ca creatia Lui va trebui sa stea la dispozitia Lui, smerita.

Un crestin cu viata buna, a batut la usa Mantuitorului sa-i deschida. Si a intrebat: ?Cine este acolo?” ?Un crestin iubitor al Tau”. ?Nu se poate. Nu esti pregatit. Nu-ti deschid!” ingrijorat, foarte ingrijorat, si-a dat seama de ce. Pentru ca el traise o viata crestina cum a stiut el. Trebuie sa fac o paranteza: smerenia s-a cam rationalizat. A trecut intr-un fel de obicei speculat, dupa cum se spune: ?E smerit, mandruletul!” S-a framantat el: ? Care ar putea sa fie motivul pentru care nu mi-a deschis?” Si, framantandu-se, a intrat intr-o smerenie autentica, caci nu e usor sa te framanti cand nu te primeste Hristos, mai ales pentru un om care crede si traieste in Hristos, cu nadejdea vesniciei alaturi de Hristos. Si s-a dus smerit si a batut la usa. ?Cine este acolo?” ?Tu esti”, a zis credinciosul. Mantuitorul i-a raspuns: ?Daca tu esti Eu, intra!” Avea aceiasi identitate cu El! Cum spune Sfantul Simeon: ?Dumnezeu se aduna cu dumnezeii, dupa har”.

Ce este falsa smerenie si cum o deosebim de adevarata smerenie?

– De fapt, trebuie sa stim toti ca niciodata un om smerit nu se vede smerit. Nu se vede, pentru ca n-ar mai fi smerit. Precum spune un sfant parinte in Pateric: ?Ce este smerenia, parinte?” ?A te vedea pe tine sub toata faptura, fiule”. Faptura e si viermele, faptura e si cainele. Cum ar putea fi fiinta asta rationala sub toata faptura? Pentru ca si viermele si oricare fiinta stiu precis ce vor: vor sa traiasca. in sensul acesta se zbate, se incovoaie sa ajunga existenta vietii. Biologic, ca e vierme.

“Fiti intelepti ca serpii”, spune Mantuitorul, “si blanzi ca porumbeii”. De ce intelept ca sarpele, care-i atat de odios intre fiare, intre animale? Pentru ca sarpele isi fereste capul. Sa nu-1 lovesti la cap, ca moare. Daca il lovesti oriunde, nu piere. Si capul nostru e Hristos. Trebuie, cu orice chip, identificat cu El si ferit Hristos, sa nu cumva sa sufere Hristos, Care a spus: “Fara de mine nu puteti face nimic!”

Lumea, la astfel de cuvinte, dupa mii de ani, cerbicoasa, considera ca aceste cuvinte din Scriptura au fost cand au fost. La anul 419 s-a tinut un Sinod local la Cartagina si printre alte teme care s-au discutat a fost si problema aceasta: grija Bisericii la cele ce a spus Hristos, stiind ca tot ce a spus Hristos e adevarat. La canonul 184 spune asa: ?Daca totusi zici ca poti ceva fara Hristos, anatema sa fii!” Adica, mai mult decat blestemat.

Cum putem lupta impotriva mandriei?

– Nu poti, decat daca te smeresti. Adica ti-a dat o palma, iar tu, din smerenie, dai si obrazul celalalt. Acum nu-i usor sa dai si obrazul celalalt, dar este posibil. Pentru ca nu e o utopie, nimic nu este neimplinibil din ce a spus Hristos. A spus un lucru care se poate face. Dar nu a biruit cel care a lovit, ci cel care a primit cu placere, cu bucurie. Pentru ca ar fi suferit, daca se putea, chiar pentru Hristos. Bucuria suferintelor noastre din inchisori si din lanturi era tocmai asta, ca ni s-a dat prilejul sa suferim pentru Hristos! Nu eram noi cei infranti, care primeam lovituri. Au fost infranti cei care ne-au lovit.

Comparand toate religiile lumii, care a fost conceptia lor de mantuire? Se constata ca toti doreau sa scape de suferinta. Hristos zice: ?Nu! Nu…

Continue reading

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes, publicatii crestine, Uncategorized | 1 Comment

Femeia crestinã intre traditie si modernitate -fragment de interviu acordat de Pr. Nicolae Tãnase pentru revista “Familia ortodoxã” imagine Nicolae Grigorescu “Tãrancã din Muscel”


– Sfintia Voastra, cum vedeti o crestina care sa fie si femeie moderna? Sa aiba o viata si in societate, si in Biserica…

– Eu am cunoscut odata o femeie, sotia poetului Ioan Alexandru, care avea vreo patru facultati si vreo cateva doctorate, crestea cinci copii, nu se machia, nu se farda, nu cheltuia bani pe nu-stiu-ce tip de haine, in schimb avea o anume stiinta de a se impodobi cu o naframa sau alta, dintr-o regiune sau alta a tarii… incerca sa traiasca asa in anumite momente de sarbatoare, si reusea. Vedeti bine, era o femeie cu multe facultati – iar pe atunci nu se faceau multe facultati, ca astazi. Nici nu aveai voie sa faci a doua facultate! Şi am mai cunoscut o preoteasa, care avea si ea doua facultati, si care a crescut si ea cinci copii si, toata viata, a vandut lumanari la biserica.

– Cineva ar putea spune: “A facut atatea scoli ca sa vanda la pangar?!”. Cu alte cuvinte, e un om pretios care este pus intr-un loc in care oricine altcineva ar fi putut sa stea.

– Asa a considerat ea. Asa a hotarat impreuna cu sotul ei. Şi asta pentru ca a facut o distinctie foarte precisa intre interesul general si interesul de familie. Şi atunci, a preferat sa creasca cinci copii si sa-i dea societatii ca pe niste stalpi de rezistenta si sa se sacrifice. Sa nu intelegeti ca daca a crescut copii si a vandut lumanari sau s-a ocupat cu nimicuri, asa-zisele nimicuri, le-a neglijat pe celelalte! Adica pe mai departe a citit, pe mai departe a discutat, pe mai departe a avut un anumit nivel cultural.

Dupa parerea mea, facultatile la femei trebuie facute ca sa se marite bine. Adica, la facultate poti intalni un anumit tip de baiat, iti formezi o anumita viziune, iar apoi, daca poti sa lucrezi o vreme, e bine. Sa stiti ca eu fac o mare diferenta intre a creste copii si „a sta la cratita”. Pentru ca „a sta la cratita” este o expresie de acum peiorativa. Insa „femeia la cratita” nu este o prelungire a cratitei, ci este o femeie care isi intelege rostul ei. Şi, daca pe langa rostul ei mai poate sa mai faca si altceva, e foarte bine.

– Rostul femeii este sacrificiul?

– Rostul femeii nu este sa fie sacrificata. Dar, daca ea intelege sa se sacrifice, atunci este altceva, intrebarea care se pune este daca stie asta de la inceput sau nu, daca face ce trebuie de la inceput sau nu. Totul este cum porneste. Uneori, noi pornim fara sa intelegem ce avem de facut – la nivel teoretic nu intelegem. Ne casatorim si credem ca totul este roz. Dar nu avem voie sa fim utopici. Noi trebuie sa fim realisti.

Am cunoscut o fata care a citit foarte multe romane, in special romane de dragoste, cateva sute. Cand i-a venit vremea sa se marite, a gasit un baiat, insa, cand a dat cartea jos, i-a ramas in fata un cu totul alt prototip decat intalnise in sutele de romane pe care le citise. Drept pentru care acea casnicie a esuat, pentru ca nu reusea sa aiba contact cu realitatea.

„Dumnezeu m-a creat cum trebuie sau mai e nevoie sa intervin si eu?”

– Ce inseamna frumusetea pentru femeia crestina? Inseamna asta o anumita tinuta? Intreb pentru ca vorbeau mai devreme despre importanta pastrarii feminitatii…

– In primul rand, toate femeile sunt frumoase. In al doilea rand, orice concurs de tip „miss” este o jignire pentru femeie. Sunt foarte multi barbati carora nu le plac acele femei care sunt declarate „femeia anului” sau mai stiu eu cum. De ce? Pentru ca fiecare femeie are specificul si frumusetea ei. Şi fiecare barbat prefera un anumit tip de frumusete. Nu trebuie sa mergem pe sabloane, pentru ca omul este unicat, femeia este un unicat. Atunci, noi credem ca o femeie trebuie sa fie foarte ingrijita. Restul, Dumnezeu stie cum a facut pe fiecare si ce i-a lasat sa atraga si ce nu.

– Ce inseamna „ingrijita”? Cineva poate sa inteleaga prin asta inclusiv machiajul, cerceii…

– Intrebarea este cum privesc lucrurile. Consider ca Dumnezeu m-a creat cum trebuie sau mai e nevoie sa intervin si eu? Şi pot interveni prin farduri, prin machiaj, prin coafura etc. Daca eu cred ca Dumnezeu m-a creat cum trebuie, atunci nu mai e nevoie de toate astea. Mi se pare foarte interesant ca unii barbati pot suporta langa ei niste sotii travestite in ceva care, de fapt, nu sunt! (integral in: Familia Ortodoxa nr. 3 (38)/2012)

Continue reading

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes | Leave a comment

Femeia crestinã intre traditie si modernitate – despre sensibilitatea femeii-fragment dintr-un interviu cu Pr. Nicolae Tãnase apãrut in “Familia Ortodoxã” imagine Nicolae Grigorescu ” Portretul Mariei Nacu”


– Parinte, ce parere aveti, cum este femeia de astazi fata de femeia de pe vremuri? Ce s-a pierdut si ce s-a castigat prin modernitate?

– Femeia, asa cum era in trecut, ar fi fost bine si ramana si astazi. Vorbim, desigur, despre un anumit tip de femeie, nu in general. Aceasta femeie de pe vremuri avea o dexteritate a bunului simt, pe cand, in zilele noastre, destul de multe femei au pierdut-o. Odata cu aceasta dexteritate, au pierdut si relatia pe care o aveau pe de o parte cu familia, pe de alta parte cu semenii, si pe de alta parte cu Dumnezeu. Aceasta este pierderea, iar castigul este o iluminare a mintii — dar nu in sens duhovnicesc, ci o „iluminare a ratiunii” care o face sa piarda la capitolul sentiment. Femeia din vremurile trecute avea si inima, si minte, si vointa. Femeia de astazi are multa stiinta, iar sentimente, din pacate, dirijate sau inhibate.

– Cum ar putea sa-si recastige sensibilitatea?

– Sensibilitatea nu se pierde niciodata. Ea exista, genetic o purtam in noi, drept pentru care important este cum avem grija de aceasta sensibilitate, cum o educam incepand cu primii ani de viata. Vedeti, la ora actuala nu toate fetitele mai sunt crescute cum trebuie. […] Totul se intampla pentru ca Dumnezeu ne-a lasat normali, iar noi, daca incepem sa facem modificari, sigur ca toate acestea se intorc impotriva noastra. (integral in: Familia Ortodoxa nr. 3 (38)/2012)

Continue reading

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes | Leave a comment


Originally posted on Gogea's Blog:
                                                 Beneficiu,  comision,  şperţ  şi  bacşiş        Se cheamă, dacă nu ne înşelăm, beneficiu, un adaos legitim la costul de producţie al mărfurilor, trecute din magazie în magazin. Îndată ce un ou părăseşte găina,…

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes | Leave a comment

despre iubire – Sf. Ioan Scãrarul


despre iubire - Sf. Ioan Scãrarul

„Iubirea daruieste proorocia. Iubirea pricinuieste minunile. Iubirea este adâncul (abisul) luminarii. Iubirea este izvorul focului. Cu cât tâsneste mai mult, cu atât îl arde mai tare pe cel însetat. Iubirea este statornicia îngerilor; iubirea e înaintarea veacurilor”. (Sfântul Ioan Scărarul)

Continue reading

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes | Leave a comment

“Incã putinã zbatere. Purtati-vã crucea fãrã plângere. Sã nu credeti cã sunteti ceva special. Nu vã justificati pãcatele si slãbiciunile, ci priviti-vã exact asa cum sunteti in realitate. Si mai ales, sã vã iubiti unii pe altii.” Pãrintele Serafim Rose


fatherseraphimrose1 Continue reading

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes | Leave a comment

Citate din scrierile pãrintelui Arsenie Boca


Citate din scrierile pãrintelui Arsenie Boca

“Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri, dar nu-L stiti pe El. Si pânã nu-L gãsesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gãsesti nici sensul tãu, nici sensul lumii.”

Continue reading

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes | Leave a comment

Viaţa nu e o opera de artă


Originally posted on Raza de lumina:
“Viaţa nu e o opera de artă. E, mai degrabă, un bazar în care găseşti de toate, inclusiv nimicuri. De altfel, nu ştiu cum arată o viaţă care ar vrea să fie o operă…

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes | Leave a comment