un bãt uscat


un bãt uscat

eu nu sunt, nici n-am fost,

dar poate o sã fiu

un bãt uscat la soare

uitat in bãlãrii.

rupt poate

prea de tânãr

dintr-un mãr

singuratic

ce-si implinea

menirea

pe Eva amãgind.

mã va culege poate

un bãtrânel in cale

un prea-ntelept

ce trupu-mi sãdi-l-va

in nisip

va cere unui tânãr

sã-mi facã petrecane

tinând nisipul umed,

cu rigurozitate,

pân când o rãdacinã

si frunze am sã strâng.

pe ramuri ce vor face

coroana diafanã

eu mere voi produce

si le voi dãrui

bãtrânului, nteleptul

ce bucuros invatã

cã ascultarea-i dulce

si-o altã Evã-mi pare

la mine và veni…

Posted in proprii si personale | Leave a comment

Hristos a inviat!


Hristos a inviat!

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Why seek ye the living among the dead?


Adevãrat a inviat!

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Hristos a inviat!


Hristos a inviat!

Cât de frumoase, de inspirate si de pline de bune intentii sunt pastoralele!?
http://acvila30.ro/pastorala-ips-serafim-joanta-la-invierea-domnului-iisus-hristos-cel-inviat-salvarea-noastra-prin-biserica-2013/

Posted in Uncategorized | Leave a comment

PICĂTURA DE OTRAVĂ: Părintele Sofian Boghiu despre rolul Masoneriei


pongogonzo

parintele-sofian-boghiu-AS
Să ne facem datoria crestină până la capăt! Masoneria este o miscare universală care are mijloace de a te obliga să taci. Si întrucât nu se mai pot lua măsuri împotriva ei, nu avem altceva de făcut decât să ne păstrăm credinta si să-L mărturisim pe Dumnezeu până în ultima clipă a vietii noastre.
Căci va veni Antihrist si desigur că el va avea libertatea aceasta de a face fel de fel de minuni, de scamatorii ca să-i însele pe oameni. Multă lume va fi de acord cu el, încât majoritatea celor care vor lua măsuri împotriva acestei miscări vor fi suprimati. Vor rămâne mai departe doar cei care trăiesc pentru viata aceasta. Căci nu toti vor fi împotriva masoneriei, când va intra ea în actiune.
Asa încât eu nu mă pot lupta cu lumea ca să fie de acord cu mine. Eu îmi fac datoria de crestin. Că toată…

View original post 157 more words

Posted in Uncategorized | Leave a comment

a divine institution…


Posted in Uncategorized | Leave a comment

Miza oculta a razboiului dintre dolar si euro


Posted in Uncategorized | Leave a comment

World of Magic – Shakespeare Sonnet


World of Magic - Shakespeare Sonnet

Where doth thy imagination fly to? To kingdoms far away or castles high? Hear the mermaids sing songs in the deep blue, See the elves dance under vast starry skies. Magic flood the lands with mystery and thrill, In which thou hath accomplished your sweet dreams. From incantations to small gestures ‘til Thee discover: nothing is as it seems. Imps, unicorns, all hide hidden from us. Mystic and playful, charming and savage, Most are bewitching; we must be cautious. Past the darkness lies that peaceful image, Of realms with coy faeries that grants thy wish. This fantasy may not be so childish.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Respirãri – Nichita Stãnescu


Respirãri - Nichita Stãnescu

“Adevarul este scris. El exista si este scris. El isi asteapta numai cititorii” (din “Asta este! (O suta cinzeci si sase de batai peminut)”)

“Sfant in om este sentimentul. El este in om si in afara lui in acelasi timp. Sentimentul este hrana cu care el satura foamea secundelor pe care le are de trait. Este un fel de nutret interior pentru un cal inca si mai interior. Un fel de gura locuind in centrul unei paini. Un ierbivor interior ierbii.” (din “Ce este omul pentru martieni?”)

“Oameni sarmani si distrusi prin nastere trebuie ca au fost acei inaintasi ai mei de mi-au micsorat instinctul posesiunii, labartand in mine bucuria de a fi pur si simplu, schimband pe “a avea” in “a fi”, si dandu-i nuanta acestuia, de lucru, de avere. (…) Probabil ca ma trag dintr-un neam de oameni raniti si chinuiti, care au lucrat la cladirea muntilor, cum sclavii tarzii ai egiptenilor la piramide: – de imi apare, pana cand si in somn, moartea ca un pacat, iar nu nasterea.” (din “Inavutirea lucrurilor”)

“Destul de tarziu si abia dupa ce am invatat a vorbi mi-am dat seama ca exist si, cu intensa uluire, ca m-am nascut.(…)…ce umbra de sine statatoare si fara de copac batut de luna, ce iepure impuscat inainte de a se naste, ce pasare stand numai din faptul ca aerul ei a fost inspirat de Zeus sufocandu-se dupa ce a rontait in dantura lui celesta cotorul Andromedei (…) nici chiar mama mea cea care m-a nascut pe mine in chinuri, urland de durere si umilita fiind de privirea brutala si indiscreta a moasei (…) – nici chiar ei, mama care m-a nascut pe mine, nu i-a dat prin gand si prin inima si prin creierul ei de femeie, sa ma intrebe daca as vrea sa ma nasc, de-as fi in stare sa fiu, de-mi este drag de aceasta. Iata-ma, sunt, ca si muzica, “un raspuns caruia nu i s-a pus nici o intrebare”. Cat orizont, cat material absurd, ce frunza, ce iarba, ce stea, – ce delfin, ce rac, ce nor care ploua, – ce vierme de mar, ce mar doamne si, in genere, CATA VANZOLEALA PENTRU O NEINTREBATA NASTERE! Dar vai, ma consolez de impuritatea nasterii prin faptul unui gand si anume acela ca moartea este singuratica si are o natura virgina. Nunta a absentelor. A fara A, A fugit din toate cuvintele, A virgin.” (din “Lapte de mama si laptele Caii Lactee”)

“Etica, morala, adica starea de constiinta a pacatului, a erorii, provin din departarea cosmica, la om, dintre gura si hrana. Aceasta departare cosmica la om dintre gura si hrana izoleaza omul de cosmos, il insingureaza si-l individualizeaza, ii creeaza bunul simt si acceptarea de catre el a lui insusi, ca atare. (…)

Piatra nu este nici morala, nici imorala. Piatra nu poate sa aiba pacate. Ea nu poate fi nici cinstita, nici necinstita. Gura pietrei este hrana pietrei. In cazul pietrei nu exista nici o demarcatie intre gurasi hrana. Ea mananca fiindu-si siesi de mancare.

In cazul copacului, gura copacului (radacina) este lipita de hrana lui (pamantul). Nici in cazul copacului nu putem vorbi despre un copac moral sau nu, despre un copac vinovat sau nevinovat. In cazul ierbivorelor, gura este despartita de hrana numai prin anotimp, iar in cazul carnivorelor, leul spre exemplu, distanta dintre gura si hrana este scurtata prin alergare, fuga, vanatoare. Impresia este de maretie, de forta, de cruzime, dar nu de imoralitate, de pacat.

Distanta intre gura si hrana la om este cosmica. Omul are multiple guri concrete si abstracte. Ochii lui,urechile lui, narile lui, creierul lui chiar sunt guri infometate de felurite feluri de hrana, concreta sau abstracta. Distanta enorma la om intre gura si hrana constituie febletea sa, delicatetea sa, individualizarea sa, sentimentul erorii sale.

Iata cu cata violenta este resimtita aceasta distanta intr-un mit (…):

Gandirea este o forma a foamei. In acest sens timpul este distanta maxima intre gura si hrana, intre jos si sus.” (din “Distanta intre gura si hrana”)

Posted in citate din autori favoriti/favourite quotes, Uncategorized | Leave a comment

Psalmul 100


Psalmul 100

PSALMUL 100 Al lui David.

l. Mila şi judecata Ta voi cânta ţie, Doamne. 2. Cânta-voi şi voi merge, cu pricepere, în cale fără prihană. Când vei veni la mine? 3. Umblat-am întru nerăutatea inimii mele, în casa mea. 4. N-am pus înaintea ochilor mei lucru nelegiuit; pe călcătorii de lege i-am urât. 5. Nu s-a lipit de mine inima îndărătnică; pe cel rău, care se depărta de mine, nu l-am cunoscut. 6. Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul său, pe acela l-am izgonit. 7. Cu cel mândru cu ochiul şi nesăţios cu inima, cu acela n-am mâncat. 8. Ochii mei sunt peste credincioşii pământului, ca să şadă ei împreună cu mine. Cel ce umbla pe cale fără prihană, acela îmi slujea. 9. Nu va locui în casa mea cel mândru; cel ce grăieşte nedreptăţi nu va sta înaintea ochilor mei. 10. În dimineţi voi judeca pe toţi păcătoşii pământului, ca să nimicesc din cetatea Domnului pe toţi cei ce lucrează fărădelegea.

Posted in despre psalmi, Uncategorized | Leave a comment