O femeie a venit la staret plangand:
“Fiul meu bea, traieste necurat, ma bate, lacrimile nu mi se usuca, rugati-va pentru el, parinte!”.
“Tu sa-I multumesti Dumnului pentru aceasta!”.
“Cum asa, parinte, pentru ce?”.
“Daca el n-ar bea, tu n-ai merge la biserica si nici la mine nu ai fi venit. Du-te si te roaga pentru fiul tau, nici o lacrima se mama nu se va pierde. Rugaciunea mamei are o mare putere. Iar fiul tau va muri crestin”.
Toate s-au petrecut conform cuvintelor staretului. Fiul ei a facut cancer si a “ars” in cateva luni de zile. Inca cat de mult s-a cait spre sfarsitul vietii sale! Nu puteai sa-l privesti fara lacrimi. Cerea tuturor iertare si zicea: “Pocaiti-va, dragii mei; traim ingrozitor, ingrozitor pierim!”
A murit bucuros si impacat cu Dumnezeu. Inaintea sfarsitului a rugat sa fie chemat preotul, s-a spovedit si s-a impartasit. Duma moartea fiului ei, mama si-a dedicat viata slujirii Bisericii, muncind pe la bisericile sarace. Mail mult cititi sursa http://www.razbointrucuvant.ro/2012/03/22/sfantul-serafim-de-virita-minunile-sfinteniei-iii/#more-24314
